Calendarul astrologic chinezesc |
![]() |
Tradiţia spirituală chineză este una foarte complexă, având la bază principiile tao-ismului (sau dao-ismului). Această doctrină metafizică elaborată a fost sintetizată de faimosul înţelept Lao Zi în tratatul „Tao Te King” (în traducere, „Cartea despre Tao şi acţiunea lui”). Din acest sistem spiritual derivă o întreagă gamă de ştiinţe tradiţionale, care sunt practicate şi în prezent: medicina tradiţională chineză, astrologia chineză, taoismul erotic ezoteric, divinaţia (Y King), alchimia taoistă, Feng Shui, etc. În acest context al tradiţiei chineze, calendarul tradiţional ocupă un loc important. Ne referim aici la o împărţire a anului în mai multe intervale, care sunt corelate şi cu fenomene ale naturii, dar şi cu diverse munci agricole sezoniere; este vorba despre aşa-numitul „Calendar al fermierului”. Este vorba, prin urmare, despre anul solar chinezesc, împărţit, în primul rând, în cele 4 anotimpuri (primăvară, vară, toamnă, iarnă). Apoi, fiecare anotimp este divizat în câte 3 intervale specifice alocate la 3 semne din zodiacul chinezesc. Cele 4 anotimpuri includ, aşadar, toate cele 12 semne zodiacale chinezeşti. Mai mult decât atât, fiecare interval corelat cu un semn zodiacal este divizat suplimentar în două sub-intervale, având denumiri caracteristice. Astfel, cele 4 anotimpuri binecunoscute sunt secţionate în 6 anotimpuri secundare (apărând un total de 24 de anotimpuri secundare). Vom încerca, în continuare, să expunem aceste intervale, care au o anumită întindere în timp şi nişte nume tradiţionale. Vom începe, bineînţeles, cu primăvara. Începutul anului solar astrologic chinezesc se produce întotdeauna pe data de 4 februarie a fiecărui an, când debutează şi primăvara astrologică. Deci între 4 februarie şi 5 mai se derulează primăvara (astrală) chineză, anotimpul de lemn. Pe parcursul primăverii astrale se succed intervalele a 3 semne zodiacale chinezeşti. Astfel, între 4 februarie şi 5 martie este luna Tigrului. Între 6 martie şi 4 aprilie este luna Iepurelui (Pisicii). Între 5 aprilie şi 5 mai este luna Dragonului. În tabelul de mai jos indică sub-intervalele perioadelor zodiacale.
Vara astrală chineză, anotimpul de foc, se derulează între 6 mai şi 7 august. Între 6 mai şi 5 iunie se situează luna Şarpelui. Între 6 iunie şi 6 iulie se întinde luna Calului. Finalul verii astrale aparţine Caprei (Oii), între 7 iulie şi 7 august. În tabelul de mai jos indicăm numele şi durata anotimpurilor secundare.
Urmează toamna astrală, anotimpul de metal, care se derulează între 8 august şi 6 noiembrie. Între 8 august şi 6 septembrie este luna Maimuţei. Între 8 septembrie şi 7 octombrie este luna Cocoşului. Toamna se încheie cu luna Câinelui, între 8 octombrie şi 6 noiembrie. În tabelul de mai jos se află numele şi durata anotimpurilor secundare.
Iarna astrală chineză, anotimpul de apă, durează de la 7 noiembrie până la 3 februarie în următorul an. Între 7 noiembrie şi 6 decembrie se situează luna Porcului (Mistreţului). Între 7 decembrie şi 5 ianuarie se întinde luna Şobolanului. Iarna se încheie cu luna Bivolului, între 6 ianuarie şi 3 februarie. În tabelul de mai jos se află numele şi durata anotimpurilor secundare.
Remarcăm faptul că nu se pot face echivalări sau omologări între semnele zodiacale chinezeşti şi cele europene, fiind vorba despre tradiţii complet diferite ca formă şi ca fond. Iată deci felul în care arată şi se desfăşoară calendarul astrologic chinezesc. |